Un fel de bilant

home 102

Primul examen s-a dus, doar 3 au mai ramas si-am sa incep apoi sa dau mai des si prin casuta Cupcake, caci prea multe cuvinte vor sa iasa la lumina si nu stiu cum.

Am primit toate cadourile in avans, de fapt, de unde stiu eu ca-s toate, cand de fapt, sunt mai multe decat ma asteptam? Ma surprinde si ma bucura faptul ca distanta n-a stricat nicio prietenie, ci din contra, le-a facut mult mai stranse si durabile.

In Antwerpen s-a facut frig, frig, de imi aminteste zilnic de poezia lui Iv, despre ursul polar, dar rezist si asa, cu o tona de haine pe mine care-mi fac aproape imposibila miscarea pe bicicleta…

Maine impodobim bradul, impreuna, asezam restul cadourilor sub brad (eu le-am desfacut pe toate, mai ales ca sa am de pe ce sa va scriu acum 😀 ), planuim meniul de sarbatori si ii asteptam si pe ceilalti membri ai familiei (iar cealalta mica parte, adica eu, o sa lase maine bradul in pace si n-o sa-l pozeze dintr-o mie de unghiuri, si-o sa puna de fapt,  mana, sa repete pentru cel mai greu examen de la olandeza). Yeah, right!

E decembrie, cea mai plina si minunata luna din an. Simt ca in fiecare an muncesc pentru aceasta luna, caci altfel nu-mi explic toate cuvintele frumoase pe care le primesc de la voi, de la prieteni, de la oameni care-mi sunt ca o familie, desi nu corespondam decat pe mail si ne vedem o data pe an.

Nu as vrea sa fac bilantul anului prezent, si nu pentru ca as fi dezamagita de ce mi-am propus si ce am ajuns, de fapt, sa fac, ci pentru ca simt ca totul isi urmeaza calea, indiferent daca eu imi doresc sau nu acel lucru si mereu o sa se intample ce-i mai bine pentru mine, si nu ceea ce cred eu ca e mai bine. 😀

Stiu ca a fost un an greu, dar plin, foarte plin, de-am reusit sa cunosc zeci de oameni din toata lumea, aflati in aceeasi situatie ca si a mea, si-am pornit la drum impreuna. Nu cred ca as fi avut o astfel de sansa daca ramaneam in Romania. Am invatat un milion de lucruri noi, printre care si o limba noua, necunoscuta mie pana in urma cu putin timp. Nu stiu cum as putea sa-mi rasplatesc mama vreodata suficient, cat sa insemne toate eforturile ei de a ne fi bine si pentru a ajunge niste oameni scoliti. Nu stiu cum reusim sa ne descurcam cu un singur salariu si sa ne fie suficient. Dar nu e suficient, stiu, caci cele aproape 14 ore de munca pe care le duce mama la bun sfarsit, zi de zi, au si ele limita lor.. Dar voi stiti ca din ianuarie romanii si bulgarii n-or sa mai aiba nevoie de carte de munca, asa ca cine o sa iasa-n cautare de job, tocmai, cu cateva limbi bune si folositoare-n spate? 🙂

Bai, ce an. Parca nici nu-mi vine sa cred ca a trecut si ca l-am trait. Nu stiu daca se cheama curaj, faptul ca am iesit dintr-o relatie lunga si totusi, imposibila, cand drumurile nu voiau sa ni se uneasca nicicand, si l-am gasit apoi rapid, cu tot norocul cazand peste mine, pe omul dorit dintotdeauna. E magica, viata, iar asta o stiti si voi. 😛

De calatorit, s-a calatorit, si prin locuri necunoscute, dar si prin altele prin care am mai fost, dar asa-i cand vrei ca omul sa te cunoasca si sa te inteleaga in totalitate, fara dubiu si urme de indoiala. Imi amintesc de ziua aceea cu soare timid din Gent, sau de sufocantul Paris.. Si cate alte orase-mi stau in suflet!

De carti ma cam codesc sa spun, mai ales cand recitesc cu cata convingere credeam ca anul acesta o sa depasesc cele 60 de carti propuse. Da, da, cu siguranta.. Dar am ajuns sa apreciez mai mult esenta si sa nu mai citesc chiar tot ce-mi pica-n mana, mai ales ca de cand cu olandeza, am cam lasat cititul in limba materna deoparte, asa ca e si asta o realizare, de-am reusit in doua luni sa citesc doar romane in olandeza 😀 (exceptand si serile in care ma apuca foamea de limba noastra si nu adormeam decat atunci cand dadeam gata vreun Eliade).

Uite cum am zis ca n-am sa fac bilant si tot m-am intins ceva la vorba. Asta ca sa intelegeti cat de dor mi-e de blog, de voi, de scris…

Hai ca a fost un an bun, si-o sa mai fie, caci nu-i gata inca si simt ca ce-i mai bun abia asteapta sa se intample. Am sa continui sa scriu, mereu, chiar daca uneori nu fac rost de timp. Dar am s-o fac, caci doar asa pot fi recunoscatoare pentru toti oamenii pe care blogul mi i-a scos in cale si pentru toate prieteniile frumoase si legate cu ajutorul lui, unele chiar la doi pasi de mine, in minunatul Antwerpen!

Voi ce ati mai facut? Cum gasiti anul 2013, pana acum?

(Visited 40 times, 1 visits today)

Au trecut pe aici:↓




9 Responses to Un fel de bilant

  1. Ioana Matei says:

    Pentru mine 2013 a fost un an al schimbarilor majore, al extremelor as putea zice, un an dificil cu bune si cu rele care parca s-au succedat prea rapid, inainte sa apuc sa ma dezmeticesc…am luat si eu decizia grea dar curajoasa de a iesi dintr-o relatie lunga care, din pacate, nu mai avea un viitor, iar de acolo…lucrurile s-au intamplat cu asemenea repeziciune incat nici nu cred ca am avut timp sa le cuprind cu gandul adevarata dimensiune, lucruri nu tocmai placute. Abia acum, la sfarsit de an, in noiembrie si decembrie mi-am putut lua ragazul pentru a digera toate schimbarile prin care am trecut, pentru a accepta, pentru a intelege, pentru a respira si absorbi toate evenimentele…da, cred si eu ca lucrurile isi urmeaza calea, calea cea mai buna pentru noi desi uneori nu ne dam seama de asta. Deci 2013 a fost un an zbuciumat, dar ma bucur ca sfarsitul lui mi-a adus pacea mult asteptata 🙂

    • Raluca says:

      Nu stiu daca are vreo logica ceea ce spun, dar te-am simtit. Am simtit ca si anul tau a fost diferit, greu, desi nu te-am vazut niciodata live…
      Ma bucur ca apele tulburi au disparut si s-au linistit in totalitate.
      Eh, de obicei mai toate lucrurile isi gasesc locul la sfarsitul anului, indeosebi in luna decembrie, luna noastra… 😀
      Te imbratisez strans strans si iti doresc ca anul ce vine sa fie cel mai bun an!

  2. Nice says:

    Wou, ce an plin de intamplari fericite ai avut, Raluca, la mine nu am fost deloc asa, mi-ar fi placut sa traiesc mai intens, sa am parte de mai multe clipe de bucurie si implinire, de mai multe realizari pe toate planurile, dar cel mai mult mi-ar fi placut ca am parte de oameni care sa nu ma dezamageasca atat de tare. Aproape in fiecare zi am parte de un necaz la munca, ajung acasa daramata psihic si nu ma pot remonta… Poate ca sunt eu prea pretentioasa, nu stiu.
    Iti doresc multa iubire si fericire in luna asta draga tie, decembrie. S-o traiesti frumos, la maximum! 🙂

    • Raluca says:

      Of, mai, Nice… Mereu ma intristez cand aud ca toate te supara la serviciu. Ma gandesc si la mine, la viitor, la ce ma asteapta, mai ales ca o sa ajung sa le dau dreptate parintilor mei, care-mi tot zic ca viata-i mult prea grea ca sa mai ajungi apoi sa e bucuri cum trebuie de ea.
      Sper sa se linisteasca apele la serverviciul tau si sa nu te mai framante atat de mult…

  3. Raluca says:

    Blogul tau e pentru mine o sursa de optimism si zambete. Ma bucur ca ai avut un an bun si iti doresc ca cel care vine sa fie si mai bun de atat, pentru ca, desi te stiu doar prin intermediul blogului tau, se vede ca esti o persoana deosebita si meriti tot binele din lume!
    Pentru mine anul 2013 a inceput sub semnul unei iubiri incerte, dar spre sfarsit toata incertitudinea a fost inlocuita de dragoste si fericire. Pot spune ca a fost unul din cei mai buni ani ai mei din aceasta cauza si sunt sigura ca, atata timp cat il voi avea pe el de mana, totul va fi bine si in 2014.

  4. O. says:

    Mie mi se pare că ai avut un an plin, și nici măcar nu te cunosc personal, doar… virtual 🙂 Din tot ce am citit scris de tine mi s-a părut că ești puternică și hotărâtă și cred că vei face și din 2014 un an minunat. Pentru mine 2013 a fost incredibil de frumos și plin de bucurii.

    • Raluca says:

      Iti multumesc, Oana! Si eu sper sa intrepind multe..mai ales ca acusi limba n-o sa-mi mai puna nicio piedica. O sa pot invata cate-mi doresc!
      Ma bucur ca si anul tau a fost frumos, asa trebuie sa fie mereu. :-*

  5. Andra :) says:

    Inca nu mi-am facut bilantul ca la carte pentru anul asta, dar va veni si vremea lui 🙂 Asa, pe scurt, pot sa zic ca a fost un an frumos, cu plimbari, iubire si culori. Ma bucur ca mi-am gasit timp pentru a crea accesorii handmade, imi doream de mult sa fac asta, si sunt mandra ca am terminat primul meu semimaraton.
    Iar acum, pe final de an, am iesit din zona de confort, mi-am dat demisia si am gasit alta colaborare. O sa fie un an interesant cel care vine, presimt 😀

    • Raluca says:

      Mult succes cu noua colaborare, Andra! Iti tin pumnii!
      Eu cred ca n-am sa-mi mai fac iar liste si listute pentru urmatorul an, din simplul motiv ca nu reusesc sa ma tin de ele. Sa nu zic ca si eu imi propusesem sa alerg la un maraton sau semimaraton… dar asa mi-a pierit cheful de alergat.. Din pacate.
      Ma bucur ca ai avut un an minunat si plin de lucruri frumoase! Asa sa fie si urmatorul! :-*

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *