Category Archives: Olanda

Se facea ca era o sambata lenesa, aproape de miezul noptii. Ascultam muzica clasica si pierdeam putin vremea in fata unui ecran luminos, ca tot nu ma baga si pe mine omul in seama, fiind ocupat cu devoratul cartii “Vand kilometri“, despre care v-am mai spus, asa ca l-am inteles si am incercat sa-mi gasesc ceva de facut in acelasi studio de 27mp, fara sa-l deranjez.

(more…)


Krokusvakantie, adica vacanta dintre Craciun si Pasti, m-a prins in Olanda, unde mi-a fost dat sa vad, pentru prima data, cum petrec oamenii carnavalul aici. Oameni de toate varstele, copii, dar si bunici, s-au costumat in weekend in tot felul de personaje haioase, fara jena sau rusine, aceasta fiind tinuta lor de “sarbatoare”, minunandu-ma de ei prin supermarket, pe strada, pe bicicleta sau prin librarii. Si vremea a tinut cu aceasta festivitate, de au reusit cu totii sa petreaca in aer liber pana inspre zorii zilei. Acum nu mai este cazul, ziua de luni inseamna zi de lucru pentru unii si zi de odihna pentru petrecaretii din weekend. Vremea s-a inrautatit, ploaia-mi bate puternic in geam, iar vantul parca-si doreste sa-mi smulga fereastra si sa se alature activitatilor mele de vacanta din interiorul casei. 

12307435_1053737511323578_4476806687963618236_o (more…)


Dupa ce m-am intors zgribulind din oras si-am intrat in casa calduroasa a omului, m-am gandit sa tin un mic jurnal al zilelor pe care le petrec aici. Nu tin minte la a cata vizita ma aflu in Eindhoven, ca nu le-am tinut socoteala, dar cred c-am s-o fac de acum incolo, cu mici mentiuni in jurnal, ca sa tin putin evidenta orasului in curs de explorare. 

Mi-am propus sa vin mai des la om, caci stiu ca imi e mai la indemana mie decat lui, asa ca poate n-ar fi o idee rea sa-mi aduc o parte din haine si aici, pentru a veni in Olanda cum o face omul in Belgia, doar cu laptopul si si telefonul. 😀

fără mănuși pe bicicletă, brrrrr #călădor #eindhoven

A photo posted by @calador.ro on

(more…)


Eindhoven a devenit oaza mea de liniste. Cand ma simt prinsa intre cei patru pereti ai camerei mele, imi fac bagajul, sun omul si plec spre el. 

Sunt recunoscatoare pentru a treia casa in care imi este dat sa locuiesc, sau a sasea, daca e sa pun si chiriile temporare. Totusi, dintre toate aceste case, in Eindhoven ma simt cel mai bine. Poate ca-i si omul acolo, nu stiu, dar am inceput sa merg tot mai des, pentru ca mereu ma intorc revigorata, cu energie si optimism in suflet. 

(more…)


Despre Giethoorn am auzit de curand, caci devenise viral un articol intitulat ‘orasul fara masini’, asa ca trebuia sa fac cumva sa vad cu ochii mei minunea, inainte de a crede tot ce zboara pe internet. S-a-ntamplat sa ajungem acolo intr-o sambata, la o zi dupa intoarcerea din Italia, caci aflasem de mutarea unei prietene in Utrecht, asa ca ne-am gandit sa mergem s-o luam si sa facem revederea si mai placuta, intr-un loc nou pentru toata lumea. 

giethoorn (1 of 1)-001 (more…)


N-am stiut cat de dor imi era de Eindhoven decat in clipa in care am ajuns sa-l simt iar sub picioare, intr-o zi in care aveam de lasat matusa si sora omului la aeroportul de acolo. Nu eram eu in cea  mai buna stare, caci dupa vacanta de-o saptamana petrecuta prin Franta si Germania, oboseala si-a spus cuvantul, iar diferentele mari de temperatura suportate m-au ‘imbogatit’ cu inca o raceala zdravana, ca doar de doua saptamani nu mai avusesem nasul infundat.

Era cald si liniste, verde peste tot, biciclete cand si cand si-un aer bland, ce te-ndemna la un pui de somn tras la iarba verde. Atunci mi-am dorit sa mai stau, sa ma plimb alene pe stradute si prin parcuri, dar nu m-am simtit in stare, mai ales ca n-aveam nimic de schimb la mine, pentru cazul in care as fi dormit la casa omului. (more…)

1 Comment
POSTED IN: , ,


Daca-n martie mi s-a parut ca e ceva in aer, de am parte de atata socializare, in luna aprilie nu stiu pe cine sa mai dau vina. Nu zic, am avut si eu o mica contributie, caci de la ultima vizita in Romania am aranjat, cu o prietena, sa ne revedem si pe meleagurile mele, de aceasta data, in racorosul Antwerpen, orasul meu adoptiv. Zis si facut, caci nici bine n-am propus acest lucru, ca-n secunda doi prietena avea deja biletele cumparate, ce-au costat, culmea, cat o pereche de blugi! Sa-nteleg ca asa a fost sa fie, cu noroc din prima clipa.

DSC03813 (more…)


De zece minute stau cu pagina goala de wordpress in fata, incercand sa formulez ceva, ceva frumos despre Eindhoven. N-am reusit, iar asta se-ntampla in clipa in care simt ca ceea ce scriu nu e de ajuns. Trebuie sa mergi si sa vezi orasul cu proprii ochi, sa-l iei la pas in tihna si sa te bucuri in sinea ta de toate micile descoperiri facute.

DSC01617 (more…)


Stateam aseara si ma gandeam la toate noptile dintre ani de care inca-mi aduc aminte. Nu-s prea multe, caci importanta am inceput sa le dau abia dupa ce am trecut de adolescenta si incepusem si eu sa cred ca sigur se va schimba ceva in anul viitor, daca-l incep cu lucrurile care-mi fac cea mai mare placere. Ma chinuiam sa planific in minte cum as putea sa includ in cateva ore cat mai multe activitati, caci nu-i asa, ce faci in prima zi, faci si-n restul anului. Eh, naivitate..

Imi amintesc de-un singur revelion fara mama, caci in restul anilor stiu c-a reusit sa ne faca sa ajungem langa ea sau sa vina ea inapoi in tara, chit ca era doar pentru cateva zile si presupunea un efort financiar enorm. Nu stiu cati ani aveam atunci, dar si acum incerc sa-mi inghit lacrimie cand imi amintesc. Eram eu, fratele meu, tata si inca-un tata cu fata lui, ramasi si ei, la fel ca noi, pe meleagurile natale, in timp ce mamele noastre petreceau, in singuratatea lor, in tari straine, de unde incercau sa ne faca un viitor mai bun. (more…)


..sunt cele mai frumoase dimineti. ^_^

unnamed (more…)