Tag Archives: eindhoven

Se facea ca era o sambata lenesa, aproape de miezul noptii. Ascultam muzica clasica si pierdeam putin vremea in fata unui ecran luminos, ca tot nu ma baga si pe mine omul in seama, fiind ocupat cu devoratul cartii “Vand kilometri“, despre care v-am mai spus, asa ca l-am inteles si am incercat sa-mi gasesc ceva de facut in acelasi studio de 27mp, fara sa-l deranjez.

(more…)


O saptamana ciudata si urata, cam asa a fost cea care abia a trecut si pe care mi-o amintesc inca in detaliu. O saptamana in care mi-am dorit sa nu-mi fie frica sa ies din casa, sa imi vad de viata mea banala, calare pe bicicleta, strabatand agitatia orasului. De iesit am iesit, ca am fost nevoita, dar frica a ramas, din pacate, si totusi, realizez ca ea nu ma ajuta la nimic, nu ma protejeaza, nu-mi ascute instinctele, ba dimpotriva. Asa ca incerc sa uit, asa cum face mintea omului, sa nu ma las afectata de toate evenimentele petrecute in ultima vreme, desi e greu, e tare greu… 

(more…)


O saptamana intreaga, cat am stat in Olanda, m-am bucurat de lumina ce patrundea in tot studioul omului, de energia si de inspiratia simtita intr-un loc atat de cald si de placut sufletului meu. 

Tanjesc dupa mai multe saptamani precum cea care a trecut, dupa un camin alb si luminos, doar al nostru, fara a mai fi nevoiti sa facem naveta pentru a ne cufunda in imbratisarea celuilalt. Sigur, are si aceasta perioada un farmec aparte, caci dorul simtit e mai intens si mai placut, iar in zilele petrecute impreuna suntem prezenti intru totul, nevrand sa risipim vreo clipa din miile care ne-au fost date. 

(more…)


Multa lume ma intreaba (sau ma cearta) de ce fac bradul de Craciun atat de devreme, de ce aprind instalatiile putin dupa inceputul lunii, de ce ascult colinde inainte de vreme, de ce cozonacesc atunci cand nu trebuie, iar raspunsul meu este de fiecare data acelasi: pentru ca asta-i prezentul meu, asa simt eu ca vreau sa-l traiesc si nimeni nu ma poate obliga sa fac altfel. De cand ma stiu, zilele de sarbatoare au zburat de-a dreptul si nu mai aveam timp de nimic, nici de odihna, nici de bucurat in tihna de luminile bradului sau de vreo prajitura cu multa scortisoara. Asa ca m-am invatat minte sa ma bucur de toata atmosfera de sarbatoare din timp, uneori chiar de la inceputul lunii decembrie, cand aduc prima instalatie din beci si ma gandesc cum sa-mi decorez camera cu aceasta.

(more…)


Dupa ce m-am intors zgribulind din oras si-am intrat in casa calduroasa a omului, m-am gandit sa tin un mic jurnal al zilelor pe care le petrec aici. Nu tin minte la a cata vizita ma aflu in Eindhoven, ca nu le-am tinut socoteala, dar cred c-am s-o fac de acum incolo, cu mici mentiuni in jurnal, ca sa tin putin evidenta orasului in curs de explorare. 

Mi-am propus sa vin mai des la om, caci stiu ca imi e mai la indemana mie decat lui, asa ca poate n-ar fi o idee rea sa-mi aduc o parte din haine si aici, pentru a veni in Olanda cum o face omul in Belgia, doar cu laptopul si si telefonul. 😀

fără mănuși pe bicicletă, brrrrr #călădor #eindhoven

A photo posted by @calador.ro on

(more…)


Eindhoven a devenit oaza mea de liniste. Cand ma simt prinsa intre cei patru pereti ai camerei mele, imi fac bagajul, sun omul si plec spre el. 

Sunt recunoscatoare pentru a treia casa in care imi este dat sa locuiesc, sau a sasea, daca e sa pun si chiriile temporare. Totusi, dintre toate aceste case, in Eindhoven ma simt cel mai bine. Poate ca-i si omul acolo, nu stiu, dar am inceput sa merg tot mai des, pentru ca mereu ma intorc revigorata, cu energie si optimism in suflet. 

(more…)


N-am stiut cat de dor imi era de Eindhoven decat in clipa in care am ajuns sa-l simt iar sub picioare, intr-o zi in care aveam de lasat matusa si sora omului la aeroportul de acolo. Nu eram eu in cea  mai buna stare, caci dupa vacanta de-o saptamana petrecuta prin Franta si Germania, oboseala si-a spus cuvantul, iar diferentele mari de temperatura suportate m-au ‘imbogatit’ cu inca o raceala zdravana, ca doar de doua saptamani nu mai avusesem nasul infundat.

Era cald si liniste, verde peste tot, biciclete cand si cand si-un aer bland, ce te-ndemna la un pui de somn tras la iarba verde. Atunci mi-am dorit sa mai stau, sa ma plimb alene pe stradute si prin parcuri, dar nu m-am simtit in stare, mai ales ca n-aveam nimic de schimb la mine, pentru cazul in care as fi dormit la casa omului. (more…)

1 Comment
POSTED IN: , ,


De zece minute stau cu pagina goala de wordpress in fata, incercand sa formulez ceva, ceva frumos despre Eindhoven. N-am reusit, iar asta se-ntampla in clipa in care simt ca ceea ce scriu nu e de ajuns. Trebuie sa mergi si sa vezi orasul cu proprii ochi, sa-l iei la pas in tihna si sa te bucuri in sinea ta de toate micile descoperiri facute.

DSC01617 (more…)


..sunt cele mai frumoase dimineti. ^_^

unnamed (more…)


Diminetile mele matinale s-au intors. De joi, de cand am aterizat, astept cu nerabdare primele ore ale diminetii, ca sa simt ca inca-s in vacanta si mai pot dormi putin, macar putin, intre asternuturile moi si calde. Lenes ma ridic apoi sa luminez camera si sa deschid fereastra pe care-mi petrec, mai apoi, minute bune, inspirand aerul racoros al diminetilor de toamna. Imi era dor sa ma trezesc intr-un loc verde, cu alei romantice si sa admir oamenii ce pedaleaza lent printre frunzele aramii, ce-au format cel mai sic covor in care putea fi imbracat un oras.

Processed with VSCOcam with f2 preset (more…)