Tag Archives: linguapolis

Inainte sa incep sa va povestesc despre toti pasii pe care i-am facut pentru a ma inscrie la hogeschool, trebuie mai intai sa va explic care-i diferenta dintre a studia la universitate sau la hogeschool.

Initial, cand am ajuns aici, credeam ca a studia la hogeschool sau la universitate, insemna acelasi lucru. Apoi, auzind in stanga si-n dreapta, am crezut ca la hogeschool e mai usor decat la universitate si nu invers. Diferenta am observat-o abia dupa ce am invatat limba olandeza si am citit toate site-urile scolilor din jur+wikipedia. Atunci am inteles ca sunt diferente intre ele, dar fara ca una sa aiba un dezavantaj fata de cealalta. Sa va explic:

  • La hogeschool urmezi cursuri pentru professional bachelor, pe cand la universitate academic bachelor.
  • Programa la hogeschool cuprinde foarte multa practica si mai putina teorie, pe cand la universitate este exact invers.
  • Trei ani dureaza un curs la hogeschool, pe cand la universitate minim trei.
  • Cursurile oferite de un hogeschool nu se gasesc neaparat la universitate si invers.

(more…)


M-am cam tinut departe in ultimele zile de calculator, de blog, de scris online sau prin jurnale, de interactionat cu cititorii si alte cele. Poate va intrebati de ce? Nici eu nu stiu sa raspund. Poate din cauza faptului ca ma las prea des influentata de opiniile celorlalti si nu sunt in stare sa mi-o sustin ferm pe a mea. Si-atunci ma izolez, ma ascund, pana cand uit de intamplarea cu pricina si sunt gata sa o iau de la capat.

M-am simtit complet neputincioasa in ultimele luni, cand zilnic incercam sa imi gasesc de lucru, dar fara niciun rezultat. Am trecut cu brio si de primul interviu din viata mea, dar doar pentru a fi pastrata in baza de date a firmei respective. Deci cam degeaba, ca n-am mai fost contactata pentru job-ul aplicat. Am inteles atunci, cum e sa ma zbat pentru un loc de munca, cat de mic, doar-doar sa pot fi capabila sa pun ceva banuti deoparte pentru vizita in Romania de la sfarsitul verii, pentru scoala, pentru un nou laptop, pentru naveta si alte nimicuri trebuincioase. Inca ma simt stresata din aceasta cauza, dar am inteles ca nu totul depinde de mine, ca poate gramada asta de timp liber ma pregateste pentru ceva unde o sa am nevoie de o minte limpede si inteleapta. (more…)


  • M-am inscris la hogeschool! Bine, online, deci mai trebuie sa merg la sfarsitul lunii cu diplomele, sa discut despre bursa, cum sa fac s-o primesc, apoi sa ma lamuresc cu laptopul, caci am ales IMD (Interactive Multimedia Design), deci am nevoie de un altul, capabil sa suporte toate programele pe care voi invata sa lucrez, dar cum site-ul scolii ofera deja mai toate informatiile, am aflat de mult ca cea mai buna solutie ar fi un Macbook Pro-15 inch, asa ca am cautat prin magazinele de aici, sa vad de unde l-as putea cumpara in rate, pe minim doi ani si fara dobanda (da’ multe mai cer, ha? :D). Cert e ca am gasit si asta, doar ca ar trebui sa strang un sfert din suma pana sa-l cumpar, caci mama nu castiga pe luna cat costa un astfel de laptop, asa ca trebuie sa platesc in avans. 

(more…)


De doua saptamani am inceput cursul de franceza. Am participat deja la 4 sedinte si au sa se mai adune cateva pana la sfarsitul lunii iunie. Mi-as fi dorit sa pot merge mai des, sa termin mai repede cu aceste nivele de baza, dar cum majoritatea invata aceasta limba de placere, organizatorii n-au considerat ca ar fi nevoie de mai multe sedinte pe saptamana. Si totusi, cred ca-i bine asa cum e acum, caci am timp sa asimilez toate informatiile primite, sa exersez, sa ma joc (traiasca Duolingo) si sa visez in limba franceza (mi s-a intamplat doua nopti la rand sa visez ca povesteam cu omul in melodioasa limba).

De ce invat franceza? Deoarece am nevoie de notiunile de baza, notiuni pe care le voi dezvolta in cadrul profilului de turism, din toamna. Nici eu n-am stiut, inainte sa vin aici, ca-n Belgia sunt trei limbi oficiale si ca minim doua dintre ele trebuiesc stiute de orice isi doreste sa studieze sau sa lucreze aici: olandeza (careia i se spune neerlandeza, pe meleagurile flamande), franceza si germana. Va dati seama ca in privinta limbii engleze nici nu se mai pune problema, caci inca n-am intalnit om pe aici care sa spuna ca nu cunoaste aceasta limba. Deci iata cum as fi stiut eu 4 limbi pana acum, daca ma nasteam aici (momentan ma multumesc cu trei si cu franceza in proces de invatare). 😀 Dar sa ne trezim din visare, ca nu alegem unde sa ne nastem, asa ca fiecare sa puna mana sa mai invete o limba noua, caci n-are sa faca niciun rau.

N-as sti ce sa va spun despre limba, caci multi dintre voi ati studiat-o in generala/liceu si stiti cu ce se mananca. Eu n-am avut norocul asta (in Transilvania-i germana la putere), astfel incat acum ma bucur enorm pentru aceasta sansa (mom, you’re my angel). Ador sa o aud in filme, in melodii si sa vad articole scrise-n franceza, chiar daca nu inteleg prea multe lucruri. Pana acum am invatat sa ne prezentam cum se cuvine, sa pronuntam corect literele, sa facem putina matematica si sa ne jucam, caci fara joaca n-ar reusi nimeni sa ne capteze atentia de la 6 la 9 seara. 😀

Imi place ce fac acum, ma bucur ca am ocazia sa mai invat o limba (chiar si doar baza, pana in septembrie) si ca incep sa inteleg si sa gandesc in alte cuvinte. Stiu ca totul are un rost in viata si ca tot ceea ce invat acum o sa ma ajute mai mult, in viitor, fapt pentru care incerc sa va indemn sa invatati o limba noua. Nu mai amanati acest moment, stiu ca inceputul e mai greu, cursurile-s scumpe (nu cred ca Belgia poate fi intrecuta la acest capitol, din pacate) si va lipseste cheful, dar ganditi-va ca o limba noua-i mult mai valoroasa decat o facultate facuta in tara (omul stie 🙂 ) si va va deschide mult mai multe usi.

Deci, cine se baga? 😀


De cand m-am trezit incerc sa scriu un articol despre intamplarile din zilele trecute, dar n-am reusit sa-mi gasesc cuvintele necesare, asa ca am s-o spun direct.

Oficial, detin nivelul B2 la limba neerlandeza!

Uau, nici mie nu-mi vine sa cred cand scriu asta, desi au trecut ore bune de la aflarea vestii cu totul si cu totul neasteptate..

De ce neasteptata? Pentru ca n-am crezut in mine. Nici macar o secunda nu mi-a trecut prin minte faptul ca da, pot sa trec si de ultimul examen si sa primesc diploma pentru care invat de un an de zile. M-am lasat influentata de povestile auzite de pe la colegi, si anume despre faptul ca un foarte mic procent din studentii care urmeaza ultimul nivel de neerlandeza la Linguapolis sunt capabili sa treaca cu bine de examenul ITNA din prima incercare. Vazand cartile cu peste 1500 de cuvinte academice pe care ar fi trebuit sa le invat in trei luni, am reusit sa-mi pierd in totalitate optimismul care ma caracterizeaza de cand am iesit in lume. Era prea mult pentru mine, prea greu, prea rapid si cu insuficiente exercitii si modalitati de exersare a acestora.

Si uite-asa, inca de la inceputul cursului mi-am propus sa nu dau prea mare atentie greutatilor si sa ma concentrez pe ceea ce simt eu ca imi prieste. Bine nu pot sa spun ca am facut cu atitudinea asta, dar mmm, v-am spus mai sus: pesimism+februarie cenusiu= nu te poti pune cu asta.

Am continuat sa merg la scoala, desi fara prea mult interes, am citit in continuare ziarele, am ascultat stirile la radio, am incercat iar sa citesc carti in olandeza (n-am mai reusit ca inainte) si iata cum toti pasii acestia mici pe care i-am facut, m-au ajutat cel mai mult la examenul final. Oh, sa nu mai spun ca inainte cu doua zile de examen s-a intors raceala, alergia ( despre care o sa aflu mai multe luni, la spital ), iar puterea mea de concentrare a scazut sub 0, iar eu m-am prezentat in ziua primului examen cu-n nas rosu, ochi inlacrimati, stranuturi la fiecare 5 minute si trei pachete de servetele uzate pana la acea ora. Perfect, ce mai! Am plecat de la examen si mai descumpanita, deoarece mi s-au parut subiectele mai grele decat orice am intalnit la clasa, dar n-aveam de ce sa ma plang, caci oricum eram convinsa ca n-am sa trec de acesta. O fi fost vreo mana cereasca, ceva, in acea dupa-amiaza, caci altfel nu-mi explic cum de am primit e-mail-ul magic, in care mi se comunica faptul ca am trecut de prima parte a examnului si ca in ziua urmatoare sunt asteptata sa sustin proba orala. N-am stiut, pe moment, daca sa ma bucur, sa plang sau sa ma apuc rapid de invatat formulele si expresiile necesare, dar le-am trait pe toate, pana la urma.

Despre examenul oral n-am ce sa va spun, avand in vedere ca am plecat acolo mai trista ca niciodata. Nu stiu de ce mi s-a parut mie ca tot ce am spus a fost gresit, ca am uitat sa structurez ce imi doream sa spun, mai ales ca la a doua parte m-am panicat, deoarece n-am avut timp sa ma gandesc la cateva argumente valide. “Cosmarul” a durat 10 minute, dupa care mai ca-mi venea sa dau la boboci, la cat de suparata am fost pe mine. Eh, n-am dat, caci m-a linistit Vica cu o plimbare prin oras si mi-a trecut (aproape) de tot.

Ziua de miercuri am petrecut-o facand diverse lucruri prin casa, gandindu-ma din cand in cand la ziua de joi, cand profesoara avea sa-mi spuna ca n-am reusit sa trec examenul. Ma imaginam avand diverse reactii demne, facand in asa fel in cat ceilalti colegi sa nu ajunga sa ma priveasca cu mila. I know, I’m crazy.. 😀

Dar n-a fost sa fie. Am uitat toate scenariile in clipa in care profesoara mi-a inmanat fericita diploma pe care nu credeam ca o sa o vad prea curand. Stiu c-am scos un chicot de uimire, dupa care eram toata o bucurie.

Uau…. Am reusit. Intr-un an de zile.

P.S. Sa va mai spun ca de la sfarsitul lunii aprilie incep cursurile de franceza? 😀 N-am nevoie decat de primele doua nivele, cat sa ajung la A2-B1.. Asa-mi trebuie daca n-am stiut ca m-am mutat in tara cu trei limbi oficiale. 🙂


Gata, am inceput si prima zi de scoala. Pentru a mia oara intr-un singur an. Cand imi amintesc ca anul trecut pe vremea asta abia invatam sa spun “Multumesc” si sa dau “Buna ziua”, iar acum pot citi carti, ziare si reviste in olandeza, mai ca ma simt oleaca mandra de mine. Da, stiu, mandria-i un pacat, dar putin din ea n-a omorat pe nimeni.

Ultimul nivel de olandeza, si anume nivelul 5, inseamna ultima treapta pe care o am de urcat pana sa obtin diploma de B2. Ultima si cea mai grea treapta, iar asta nu o spun doar eu. Nu stiu daca o sa reusesc sa fac fata volumului de studiu, dar o sa-mi dau toata silinta. Ca sa va faceti o idee, pana la Nivelul 3 trebuia sa stim in jur de 5000 de cuvinte. Nu cred ca stiam pana atunci atatea, dar am reusit sa iau toate examenele pana acum. Intre Nivelul 3 si Nivelul 5 mai sade un nivel, adica v-ati prins, 4. Ei bine, pana la sfarsitul Nivelului 5, noi ar trebui sa stim in jur de 12.000 de cuvinte. Adica mai mult decat dublu fata de primele 3 nivele. Bineinteles ca acum recunosc cuvintele noi mai usor si as putea sa le dau un sens daca le vad in context, dar tot mi se pare mult. Nu ma las, fiti fara grija, mai ales cand am ajuns aproape de ceea ce mi-am propus in urma cu un an.

Ma gandeam azi ca daca o sa reusesc sa trec si de testul ITNA (un fel de Cambridge), o sa scap de olandeza, uitand, bineinteles, ca am s-o folosesc in tot restul vietii mele. 😀

Ni s-a descris azi drumul pe care-l vom parcurge in aceste trei luni, dupa care ne-am apucat de treaba. Dupa scoala am dat o fuga pana la biblioteca orasului, sa ma reaprovizionez cu carti in olandeza si lasand balta cartea pe care astept de un an sa o citesc.

Sper sa ne mai citim pe aici si prin alte parti, caci am sa incerc pe cat posibil sa am un blog cat mai activ. Daca o sa-mi iasa, o sa vedem peste cateva luni. Daca nu, sa-mi fie cu iertare. 🙂

Acum mi-s curioasa si vreau sa stiu cine are planuri de mutare si de invatare a unei noi limbi. 😀


In 19 decembrie, de ziua mea, am plecat spre universitate cu o cutie mare de cookies in mana, copti cu o seara in urma. Emotii multe, putin tremur, oleaca de frica..dar nicidecum bucurie. Nu puteam sa ma bucur de ziua mea, cand stiam cate greseli am facut la examene si ca exista posibilitatea de a nu-l fi trecut. (more…)


image

E luni. Doamne. E luni.

Dimineata, am deschis ochii la ora 7 pentru prima data in aceasta toamna. Afara, bezna totala. In bucatarie, miros de cafea (mama). In camera, asternuturi calde (si el dormind).

Frig. Foarte frig pe bicicleta, la ora 8. Oameni somnorosi de jur imprejur. Fulare, geci, esarfe, de toate mi-a fost dat sa vad intr-o singura dimineata. Ma gandesc ca asta e doar inceputul si ca o sa fiu prima care o sa poarte manusi dimineata.

Prima zi de scoala. Ba nu, la Linguapolis, Nivelul 4 (nivel la care nu credeam ca mai ajung, dupa extenuantul curs din luna iulie). Colegi noi, din alte tari indepartate. Profesoara buna, simpatica, zambitoare.

Pauza. O facultate plina de studenti. Mai mici, mai mari, mai bucurosi, mai plictisiti. Oare cum o sa fiu eu, la anu’ pe vremea asta?  😀

Inapoi spre casa, pe-un soare puternic si calduros, de toamna. “Chiar a fost frig de dimineata sau mi s-a parut mie?”

S-a pus o tava de briose cu branza la cuptor, apoi s-a asteptat coacerea lor, alaturi de o cana cu ceai  de la Yogi Tea. Picant, cu scortisoara si multe ierburi aromate. Oh, momentul meu.

E luni. Si e bine. 🙂