Tag Archives: romania

Cand ma gandesc la cele trei saptamani petrecute-n Romania, imi vine-n minte acest ultim vers (titlu) din “Matemotia revederii“, scrisa de Iv, caci reflecta in totalitate ceea ce am simtit pe toata durata sederii mele acolo. Asteptam cu emotie si nerabdare aceasta plecare,  chit ca abia ma angajasem de putin timp si eram entuziasmata de ceea ce traiam si in tara mea adoptiva. 

Imi era dor de Romania, un dor incredibil de mare, ce tot crestea in mine de la ultima revedere si devenise tot mai intens dupa ce aflam de anumite evenimente petrecute acolo, in sanul familiei mele sau a lui, dorindu-mi nespus sa ne fi aflat si noi printre ei, sa luam parte la viata, la prezent si sa ne bucuram impreuna de el. Mai erau prietenii, nevazuti de aproape doi ani, altii de mai multi, plus cateva viitoare evenimente la care-mi doream sa iau si eu parte, printre care si nunta unicului meu frate. 

 

o bună dimineață, așa cum e și aici. #welcometoromania

A photo posted by călădor (@calador.ro) on

(more…)


S-a lasat cu aproape doua saptamani pline de revederi si intalniri. Am gatit si-am copt in case noi, am umblat haihui prin paduri si prin munti, am planuit inca doua vacante pentru urmatoarele doua luni, am discutat, am zambit, am plans, mi-am revenit, am imbratisat si m-am intristat.

Imi era dor de Romania sufletului meu, de locurile natale, de vazut ce s-a mai schimbat prin zona si ce nu. Sigur, au fost si momente mai putin frumoase, au fost si oameni care s-au dat disparuti sau ocupati, doar ca sa nu ne vedem, dar trecem noi si peste asta…

20150122-DSC02290

(more…)

2 Comments
POSTED IN: ,


Intre case

Nu stiu unde-i acasa. Sau stiu, e oriunde. Oriunde-i un pat si-un acoperis deasupra capului. N-am nevoie de mai mult.

Acasa-i unde-i mama si mirosul cafelei pe care o bea dimineata.

Acasa-i unde-i omul, oriunde-ar fi in lumea asta larga, tot acasa se cheama, cea mai frumoasa casa.

Acasa-i unde mi-s prietenii, prin Romania, prin Belgia, prin lumea larga.

Acasa-i unde mi-s cartile, uneori intr-o biblioteca prafuita, intr-o cutie uitata-n pod sau in suflet, cel mai mult in suflet.

(more…)


N-am fost prea activa in ultimele saptamani, dar nici nu-mi caut scuze pentru asta, caci a meritat cu desavarsire deconectarea asta lunga, care mi-a permis sa ma bucur de locuri noi si vechi, de oameni, de drumuri si de regasiri.

Prima saptamana din vacanta am petrecut-o in totalitate cu prietena pentru care am batut atata drum, ca s-o vad, in sfarsit, mireasa. Bine, saptamana a inceput de sambata, de fapt, la putin timp dupa ce am ajuns la celalalt acasa, caci de indata am fost luata pe sus si-am fost dusa-n munti, unde am petrecut o seara si-o dimineata extrem de placuta, alaturi de toate celelalte cunostinte apropiate ale miresei. M-am bucurat, cum am putut, de tot verdele ce era in jur, de toti brazii, de paraul zgomotos, de poteci si carari, dar si de leaganul si soarele care au facut ca urmatoarea dimineata sa fie de neuitat. O dimineata calda, blanda si linistita, leganandu-ma usor si lasand soarele sa-mi incalzeasca mult prea alba-mi piele. N-am sa uit cerul acela albastru sau ceata densa ce colinda crestele inaltilor munti.

Processed with VSCOcam with c1 preset (more…)


Rasfoiam zilele trecute o revista ce se distribuie gratuit in aeroportul din Charleloi si am constatat cu surprindere ca Romania ocupa aproape jumatate din acea revista. Clujul si Salina Turda erau cele mai promovate, dar si Alba-Iulia si alte cateva mici orase erau frumos mentionate. A crescut inima-n mine cand am citit despre ele, dar si despre mancarea noastra traditionala si locuri de prin tara unde le poti incerca pe cele mai bune. Frumos! Rasfoind revista, mi-am amintit de dorurile mele de a vizita anumite capitale din Europa, cu omul de mana.. Am atatea vise si planuri, dar nu stiu daca o sa am ocazia sa le implinesc.

Totusi, recitind vechile articole din 2013, pot spune ca 2013 a fost cel mai bun an in privinta calatoriilor. Nu imi amintesc sa fi mers prin atatea locuri noi de-a lungul unui singur an, dar mai ales mai toate sa fie strabatute alaturi de cel mai drag om. Pana in luna aprilie nu reusisem decat sa merg pana in tara, pentru a sustine examenul de sofat, dar am avut atunci ocazia sa revad si cateva din locurile dragi mie.

bgn

Din luna mai a inceput “nebunia”, mai ales ca atunci am revazut orasul Amsterdam si l-am gasit mai incantator ca niciodata. Tot pe atunci am aflat de tramvaiul de pe Coasta Belgiei si-am pus la cale o calatorie de-o zi prin toate orasele de-a lungul tarmului. Ce dor imi e… Din mai pana in august n-am miscat nimic, iar asta deoarece mergeam zi de zi la cel mai greu nivel de olandeza. Imaginati-va cum ma simteam cand, in cuptorul lunii iulie (caci da, si in Antwerpen a fost o vara sufocanta), tot ce vedeam in scurtul meu timp pe care il dedicam retelelor sociale, erau fotografii cu prietenii mei plecati mai toti prin tari exotice. Nu ma pot plange acum, caci mi-a venit si mie randul in august, cand am dat o fuga pana la Marea Nordului si ne-am balacit cat a fost ziua de lunga. Nu-i asa ca doar calatoriile neplanificate sunt cele mai faine? 😀 Parisul nu mai aveam de gand sa il vad prea curand, dar cum omul n-a fost pe acolo, iar eu imi doream ca el sa strabata mai toate locurile prin care am trecut si eu, inainte sa luam la pas altele noi, ne-am organizat si-am mai dat o fuga pana-n moderna capitala.

oostende-109

Pana acum am mentionat doar vizitele din afara Belgiei, dar escapada din Gent nu poate fi trecuta cu vederea. A fost cea mai frumoasa aventura de o zi petrecuta alaturi de om. Si acum imi amintesc mirosul stradutelor, culorile naturii si gustul celui mai bun cheesecake incercat intr-o ceainarie din Gent.

image2

Dar sa mai lasam Belgia deoparte, caci in septembrie, la 4 zile dupa ce omul a plecat in tara, am plecat si eu sa-mi revad locurile natale. Recunoscatoare nu-i pot fi decat mamei, care mi-a permis si m-a ajutat sa merg in Romania. N-am sa uit niciodata acea luna, luna in care am cunoscut intreaga familie a omului si-am petrecut niste zile si nopti memorabile alaturi de acestia. Weekend-ul pe Transalpina nu-i de lepadat, dar nici ziua petrecuta la Dunare si prin alte locuri splendide din tara noastra… Mi-e dor si de locurile din Sibiu, de stradute, de Pardon Cafe, de plimbarile pana la Paltinis, de Cisnadioara si de toate celelalte, dar v-am spus eu ca o sa vina o vreme in care o sa ma intorc si-o sa fie bine pentru toata lumea.

58d30f921d5d11e3813c22000aeb0f0e_7

Intoarsa in Belgia, n-am mai reusit sa vizitez alte orase, cu exceptia Liege-ului, care stiti si voi ce gust amar mi-a lasat. Mereu am simtit ca pana in luna octombrie as putea vizita orice, insa dupa aceasta incep sa ma retrag in “barlogul” meu plin cu carti si sa nu mai ies de acolo pana la urmatoarea primavara. Asta chiar daca mi-am mai dorit sa vad Londra sau Praga pana la sfarsitul anului, n-a fost sa fie, iar eu mereu tind sa cred ca exista timpul potrivit pentru toate. 😀

liege-006

Nu pot sa nu ma intreb pe unde mi se vor mai plimba picioarele in 2014, dar tot ce pot sa spun eu este ca sunt pregatita pentru orice are acest an de gand sa imi rezerve.


In timp ce voi, probabil, cititi acest post, eu voi fi sus, sus, in aer, zburand inapoi spre casa. Cealalta casa. Casa unde-i mama, tata, olandeza, biblioteca din camera mea, ustensilele de ceai si parcul acela frumos de langa. De lucrurile astea mi-e cel mai dor. Mai urmeaza apoi vremea innourata si bicicleta alba din gradina, pe care-o simt cum striga dupa mine, sa mai vada si ea lumea.

♦ 3 saptamani in Romania. Am venit de buna voie si plec la fel. 

♦ O sa-mi fie dor de multe lucruri, dar pot fi tinute sub control, mai ales ca va fi si omul langa mine. 

♦ N-am niciun regret fata de ultimele saptamani. Bine, unul mic-mare tot am, mai ales ca lucrurile puteau sta si mai bine, daca ascultam de om si mergeam la doctor inainte sa incep sa uit ce inseamna sa dormi bine noaptea, fara intreruperi, dureri, ceaiuri, pastile si alte minuni. (more…)