Tag Archives: sibiu

Mi-a fost dor, tare dor, sa-l simt sub talpile mele, sa-i urc treptele, sa admir podurile, sa ma urc in turn, sa-i iau la pas pietele, magazinele, sa-i simt aroma, gustul, sa-l vad cum imi face cu ochiul din acoperisurile sale, sa-i ascult povestile, sa depanam amintirile..

N-am stiut cat de dor mi-a fost decat in clipa in care l-am revazut, la brat cu prietena mea mireasa.  Ne-am rezervat o zi pentru asta, doar noi si-o camera foto, in care n-am facut decat sa ne plimbam pe toate strazile si stradutele si sa ne pozam in fata tuturor portilor vopsite-n culori vii. Pentru o zi am fost doar noi doua si Sibiul, fara sa ne gandim la lucrurile ce asteapta sa fie rezolvate sau la ziua de maine. Ziua am incheiat-o pe terasa localului nostru preferat din Sibiu, stingand dorul c-o socata si-o limonada cu fructe de padure si bucurandu-ne cu toata fiinta de clipa prezenta.

Mi-a fost dor, tare dor…

IMG_1759 (more…)


Incep prin a spune ca ma simt tare norocoasa sa am un om care iubeste calatoriile la fel de mult ca si mine. Ma bucur sa fiu alaturi de o persoana care imi intelege visele si vrea sa faca parte din ele. Ca orice cuplu de tineri, visam sa calatorim cat mai mult, in lumea intreaga. Cu bani putini, multi, prin voluntariat, nu conteaza. Doar calatorii sa fie. Ne-ar placea sa traim in cat mai multe locuri, sa intelegem cat mai multe culturi si sa ne bucuram de cat mai multe zile pe alte meleaguri. Drumu-i lung, stim, mai ales ca mai avem de invatat si muncit, pana cand o sa putem visa la destinatii mai indepartate. Dar pana atunci ne-am propus sa luam la pas tot ce e in apropierea noastra si sa cunoastem cat mai bine locurile din jurul nostru.

Asa am facut si vineri, cand ne-am trezit de dimineata cu chef de plecare. Vorbisem noi de joi seara cam pe unde am vrea sa mergem, dar n-am reusit sa cadem de acord asupra destinatiei (el unde-i zapada, eu unde-i mai cald) asa ca am lasat-o pe dimineata. Nu stiu cum de am avut castig de cauza ( 😛 ), dar cert este ca la pranz ne aflam deja in capitala provinciei Flemish Brabant, adica in Leuven.

DSC_0081

Prea multe nu stiam noi despre acest oras, doar ca este un oras studentesc si ca Universitatea Catolica din Leuven este cea mai veche universitate Catolica din lume. Mai toti studentii belgieni vor sa studieze acolo, acest lucru datorandu-se prestigiului pe care aceasta universitate il are, dar si pentru ca este declarata ca fiind cea mai buna universitate din Belgia.

DSC_0093

In cele cateva ore petrecute in Leuven, n-am facut decat sa ne plimbam pe strazi si sa ne bucuram de prezent. N-am alergat ca in alte dati, ca sa intram la muzee sau sa atingem mai toate obiectivele turistice dintr-o lista, ci ne-am lasat purtati pe strazile pline de povesti, de am ajuns sa inconjuram o mare parte din oras. Ne-a placut, nu zicem nu, caci a fost cea mai frumoasa modalitate de a ne petrece acea zi, dar nu putem spune ca ne-a atras extrem de mult. N-am simtit prea multa vibratie in oras (bine, la 6 grade, ce sa simti? 😀 ), iar acum, cand stau sa imi amintesc, nu reusesc sa revad in fata ochilor mare lucru decat cu ajutorul fotografiilor facute. Pana de curand nu stiam de ce nu reuseste niciun oras din Belgia sa-mi mai placa, apoi am recitit micile notite din escapada avuta in Gent si mi-am dat seama imediat. Cred ca o jumatate din noi a ramas acolo, pe stradutele acelea inguste si pe podurile inflorate, cu ochii in vitrinele de poveste si gandul la Julie’s House, casuta in care am mancat primul si cel mai bun cheesecake din viata mea.

DSC_0068 DSC_0088

Nu stiu daca ne vom reintoarce, poate doar peste 4 ani, cand va trebui sa fac masterul acolo. Dar cine stie ce va fi pana atunci?

P.S. Wikipedia m-a surprins placut in aceasta dupa-amiaza ploioasa, scriind ca satul Cristian, din judetul Sibiu, se afla in relatii bune cu Leuven, Belgia! Ei, parca a fost totusi, frumos.. 😀


ec9016fa255811e3bfae22000a9e0782_7

Nu prea am scris la timp pe blog despre locurile pe unde am mai umblat cat timp am fost in tara, la Sibiu, dar hai ca nu-i tarziu nici acum, mai ales ca, din cate am inteles, toamna-i tare placuta acolo. (more…)


2ab505e81d5d11e39f0622000a1fc530_7 (more…)


280e3bca116411e3a1c222000a9f195d_7 (more…)


Dupa succesul avut cu tarta rustica cu mure si esecul cu prajitura cu ananas, bineinteles ca am preferat sa o refac pe cea care  mi-a iesit cel mai bine. De mult visam sa incerc fel si fel de combinatii cu un astfel de aluat usor de manuit. Imaginatia nu m-a lasat balta nici vineri, cand, dupa o vizita la un supermarket din zona, m-am intors acasa cu (inca) un ghiveci cu busuioc, rosii cherry si doua tipuri de branza. Hm, ia ziceti, ce credeti c-a iesit? 😀

tartarosii 002 (more…)


Cele mai frumoase lucruri se intampla cand nu te astepti. Cand nici macar nu-ti trece prin minte ca ceva din banala-ti viata se va schimba prea curand. Pana cand, intr-o clipita, nimic nu mai e ca inainte. Te schimbi, vezi diferit, simti diferit, traiesti diferit. Si inveti sa te adaptezi, ca sa te poti integra.

Am avut o vacanta minunata. Plina de ploaie, in prima saptamana, dar acest lucru nu a facut decat sa-i dea si mai mult farmec. M-am trezit inconjurata de surprize din partea prietenilor, dar si de gesturi marunte si semnificative. Inima mi-a batut mai repede ca niciodata, de credeam ca pot muri de atata bucurie.

N-am stiut ca asta ma asteapta. Ca prietenii ma asteapta cu atata drag. Si regret enorm ca mi-am dorit sa nu ma intorc in tara..

Dupa ce treceam de responsabilitatea orelor de conducere, stiam ca ma asteapta ei, sufletele mele pereche, sa ne petrecem timpul impreuna. Astfel am ajuns sa urc pana la Paltinis de doua ori si sa strabat o multime de alte locuri. Mi-am retrait un dor, dar mi-am facut altele pe langa. Vizitele la Pardon Cafe, Cafe Wien si Tea Spot mi-au incalzit sufletul. Am mers la teatru, planuind din urma cu o luna ca a venit timpul sa vedem piesa FAUST. (more…)


Datorita faptului ca primul articol intitulat “Dorurile mele” a fost atat de frumos primit, m-am hotarat sa continui cu acest gen de articole pentru o perioada sau pana mi se termina dorurile.

Un alt dor de-al meu, nebun si de nestapanit, consta in vizitarea librariilor. Dar nu orice librarii, nu moderne, reci si fara sentimente, ci librarii pline cu povesti.

Mi-e dor de Humanitas-ul din Sibiu, de vitrinele lui pline cu carti noi aparute si de linistea ce domneste acolo. Mi-e dor sa simt parfumul librariei, un parfum autentic de cerneala, de carti gata venite de la tipar, combinate cu putina aroma data de lumanarile de neuitat de la Yankee. Humanitas m-a cucerit de la prima vedere si-am continuat sa ne intalnim ocazional, uneori mai des ca altadata, in functie de vizitele mele prin Sibiu.

gm (more…)